Cum calculezi corect costul livrării

Ai încasat 140 de lei pe o comandă și ai plătit 32 la curier. Tu credeai că plătești 19, pentru că 19 scria în ofertă.

Costul unei livrări nu e o cifră, sunt șase: tariful de bază pentru zonă și greutate, greutatea volumetrică atunci când e mai mare decât cea reală, comisionul de ramburs dacă încasezi la livrare, asigurarea, costul returului împărțit la toate coletele, și ambalajul. Cele mai multe socoteli greșite pornesc de la prima cifră și se opresc acolo.

Ioana face cosmetice naturale în Sibiu. Coșul mediu îi iese la 120 de lei, de obicei trei produse. A vândut un an cu „transport 19,90 lei" scris pe pagină, pentru că atât văzuse în ofertă, și a aflat abia când și-a făcut socoteala pe trei luni că livrarea o costa în medie cu peste 40% mai mult decât încasa pe ea.

Nu curierul o păcălea. Ea citise un singur rând dintr-un tabel cu opt.

Cele șase cifre, pe rând

Tariful de bază. Depinde de zonă și de treapta de greutate. Zonă înseamnă de obicei local, județean, național, plus o categorie separată pentru localități greu accesibile. Treaptă de greutate înseamnă că 1,2 kg și 1,9 kg costă adesea la fel, iar 2,1 kg costă altceva.

Greutatea volumetrică. Detaliată mai jos, pentru că e cea care surprinde.

Comisionul de ramburs. Un procent din suma încasată, cu un minim. Întreabă explicit dacă se aplică pe totalul încasat, care include și livrarea, sau doar pe valoarea produselor. Diferența nu e mare pe un colet și e mare pe două sute.

Asigurarea. Uneori inclusă până la o valoare mică, apoi opțională contra cost. Pentru un colet de 90 de lei nu contează. Pentru unul de 1.500 de lei, decizia de a nu o plăti e o decizie de a suporta tu pierderea.

Returul. Nu e un cost pe comandă, e un cost pe lună împărțit la comenzi. Dacă unul din cincisprezece colete se întoarce, fiecare colet cară a cincisprezecea parte dintr-un retur.

Ambalajul. Cutie, folie, bandă, etichetă, umplutură. Se ignoră pentru că se cumpără o dată la două luni și nu arată ca un cost de livrare. Este.

Greutatea volumetrică e cea care te surprinde

Curierii taxează la maximul dintre greutatea reală și cea volumetrică, adică cea calculată din dimensiuni. Formula e lungime × lățime × înălțime, în centimetri, împărțit la un divizor pe care îl stabilește curierul.

Nu-ți dau divizorul aici, pentru că diferă de la un operator la altul și se mai schimbă prin contract. Cere-l în scris. Diferența dintre un divizor și altul îți poate schimba factura lunară cu sute de lei fără să fi trimis un colet în plus.

Ce trebuie să reții e mecanica: cel mai scump lucru pe care îl trimiți nu e cel greu, e cel mare și ușor. O pernă decorativă de 300 de grame se poate taxa la fel ca un colet de câteva kilograme, iar dacă asta vinzi, tariful pe kilogram e informația cea mai puțin relevantă din toată oferta.

Și un detaliu de practician: măsoară cutia ambalată, cu banda pusă, nu produsul. Doi centimetri în plus pe latura lungă te pot muta într-o treaptă superioară pentru toate coletele de la aici încolo. Merită o jumătate de oră cu ruleta și trei mărimi de cutie, o singură dată.

Easybox față de curier la ușă

Lockerele au schimbat serios socoteala în ultimii ani și nu doar la preț.

	Locker	Curier la ușă
Tarif	De obicei mai mic	De obicei mai mare
„Nu era nimeni acasă"	Nu există	Cel mai frecvent motiv de eșec
Ridicare	Când vrea cumpărătorul, inclusiv seara	În intervalul curierului
Dimensiuni	Limitate de caseta disponibilă	Practic nelimitate
Ramburs	Depinde de rețea, uneori doar cu cardul	Cash sau card, după curier
Colete voluminoase sau fragile	Nepotrivit	Singura variantă
Ce se întâmplă dacă nu vine nimeni	Se întoarce după câteva zile	Se întoarce după încercări

Locker-ul nu elimină returul, mută cauza. Coletul stă un număr limitat de zile, iar dacă omul nu vine, se întoarce la tine și plătești la fel. Ce elimină e categoria de eșec care nu ține de cumpărător: livrarea încercată când e la muncă.

Pentru un magazin cu produse mici și medii, varianta care funcționează e locker implicit, ușă contra cost. Nu invers. Oamenii aleg ce e deja selectat, iar dacă implicit e ușa, plătești tu diferența în tarife și în livrări ratate.

Două lucruri de verificat înainte să faci trecerea: cum se plătește ramburs-ul la locker în rețeaua curierului tău, pentru că unele acceptă doar card acolo, și ce dimensiuni intră în caseta cea mai mică. Detaliile despre ce te costă un refuz sunt în ce te costă de fapt plata ramburs.

Ce nu scrie în tariful afișat

Lista asta e motivul pentru care factura nu seamănă cu oferta.

• Supliment de combustibil, aplicat procentual, care se schimbă periodic.
• Localități greu accesibile. Există o listă și se actualizează. Dacă vinzi în toată țara, o parte din comenzi cad acolo.
• Livrare sâmbăta, dacă o oferi, aproape sigur costă în plus.
• A doua încercare de livrare, la unii operatori taxată separat.
• Stocare peste un anumit număr de zile, la lockere sau la punctul de lucru.
• TVA. Tarifele din oferte sunt uneori fără TVA. Dacă nu ești plătitor și nu-l poți deduce, e cost curat pentru tine.
• Redirecționarea unui colet către altă adresă, după ce a plecat.

Cere oferta completă, cu toate liniile, și citește-o o dată cu creionul în mână. E o jumătate de oră care se plătește în prima lună.

Cine plătește returul când omul se răzgândește

Asta e o linie de cost separată de coletul refuzat și se comportă altfel.

La vânzarea la distanță către consumatori există un drept legal de retragere într-un termen stabilit prin lege, iar cine suportă transportul de retur depinde de ce ai scris în politica ta și de ce spune legislația în vigoare. Nu-ți dau nici termenul, nici excepțiile aici, pentru că se modifică și pentru că un articol care le spune greșit te costă mai mult decât unul care te trimite la sursă. Regulile actuale sunt la ANPC și în legislația privind comerțul la distanță.

Ce ține de tine, indiferent de literă: să scrii politica înainte de primul retur, nu după. Un cumpărător care citește pe pagină „returul se face în X zile, transportul de retur e suportat de client" nu se ceartă cu tine peste două săptămâni. Unul care nu a citit nimic negociază, și de obicei câștigă, pentru că nu ai ce să-i arăți.

Ce afișezi cumpărătorului

Costul tău real și prețul afișat sunt două lucruri diferite, și e în regulă să fie.

Tarif fix pentru toată țara. Cel mai simplu de înțeles și cel mai ușor de administrat. Funcționează dacă produsele tale au dimensiuni asemănătoare. Îți iese ceva în plus pe comenzile aproape și ceva în minus pe cele departe, iar la volum se echilibrează.

Pe zone. Mai corect, mai greu de explicat. Merită dacă vinzi lucruri grele sau dacă ai mult trafic dintr-un singur oraș.

Costul real, calculat la comandă. Cel mai exact și cel mai enervant pentru cumpărător, pentru că vede o cifră diferită de fiecare dată și nu poate estima nimic.

Gratuit peste un prag. Cel mai bun instrument de creștere a coșului mediu din listă, cu condiția să calculezi pragul, nu să-l inventezi.

Cum calculezi pragul de livrare gratuită

Pragul nu e o cifră rotundă aleasă pentru că sună bine. Se calculează din marjă.

Ai nevoie de trei lucruri: marja ta procentuală, costul mediu al unei livrări și coșul mediu actual.

prag minim = costul mediu al livrării ÷ marja ta procentuală

Dacă o livrare te costă în medie 25 de lei și marja ta e 40%, ai nevoie de 62,5 lei de marfă doar ca să acoperi transportul. Un prag de 150 de lei îți lasă marjă și după ce plătești livrarea. Un prag de 80 de lei, la aceleași cifre, înseamnă că vinzi ca să plătești curierul.

Regula practică: pragul se pune peste coșul mediu actual, nu sub el. Dacă oamenii cumpără în medie de 120 de lei, pragul la 150 îi face să mai adauge un produs. Pragul la 100 îți dă livrare gratuită la comenzi pe care le aveai oricum.

Ambalajul e cost de livrare

Cutie, folie cu bule, bandă, etichetă termică, plic. Adună o dată ce ai cumpărat în ultimele trei luni, împarte la numărul de colete trimise, și ai costul de ambalaj pe comandă. E aproape întotdeauna mai mare decât credeai și aproape întotdeauna sub 5 lei, ceea ce înseamnă că e ușor de acoperit dacă știi că există.

Un truc care chiar economisește: două mărimi de cutie, nu cinci. Fiecare mărime în plus e stoc mort, spațiu ocupat și încă o decizie de luat la fiecare ambalare.

Ioana, cosmetice naturale în Sibiu

Cifrele sunt din oferta ei, cu curierul ei, în vara lui 2026. Ale tale vor fi altele, de asta există partea cu cerut oferta completă.

Coș mediu 120 de lei, marjă în jur de 45%, aproximativ 90 de colete pe lună. Coletul tipic: trei borcane, 700 de grame reale, cutie de 25 pe 20 pe 12 centimetri.

Ce plătea de fapt pe un colet mediu, adunat linie cu linie: tariful de bază, plus suplimentul de combustibil, plus comisionul de ramburs pe cele 60% din comenzi care erau ramburs, plus partea din retururi, plus ambalajul. Media ieșea peste 28 de lei. Ea încasa 19,90.

Diferența, aproape 9 lei pe colet, ori 90 de colete, însemna în jur de 800 de lei pe lună care ieșeau din marjă fără să apară nicăieri ca linie de cost. Îi apăreau doar ca „profit mai mic decât mă așteptam".

A schimbat trei lucruri.

A pus livrarea la locker ca opțiune implicită, cu ușa disponibilă contra unei diferențe scrise pe pagină. Circa două treimi dintre cumpărători au ales locker-ul fără niciun comentariu.

A mutat prețul afișat de la 19,90 la 24,90 și a pus livrare gratuită peste 180 de lei. Coșul mediu a urcat de la 120 la aproape 150, pentru că oamenii adăugau un al patrulea produs ca să prindă pragul.

Și a schimbat cutia. Aceleași trei borcane, dar într-o cutie de 22 pe 16 pe 10, cu umplutură de hârtie în loc de folie. A coborât o treaptă la volumetric.

Ce nu a mers: a încercat o lună livrare gratuită la orice comandă, ca test. A vândut ceva mai mult și a câștigat mai puțin. A oprit după cinci săptămâni.

Ce face Sailo aici, și ce nu

Suma de livrare din Sailo e o sumă pe care o stabilești tu. Nu există integrare cu curierii. Sailo nu se conectează la FAN, la Sameday, la Cargus sau la oricine altcineva, nu îți aduce tarife, nu generează AWB și nu îți calculează greutatea volumetrică. Socoteala din articolul ăsta o faci într-un tabel, o dată, și rezultatul îl scrii ca preț de livrare.

Partea bună a aceleiași limitări: comisionul de 1–3% pe plățile cu cardul se calculează pe valoarea produselor după reducere, fără livrare și fără taxe. Livrarea nu e comisionată de Sailo niciodată. Pe metodele manuale, adică transfer bancar, ramburs, WhatsApp, Telegram, Instagram, e-mail și telefon, nu există comision deloc, pentru că banii nu trec pe la Sailo. Lista completă de metode e asta, opt la număr, și nu conține niciun procesator românesc.

Pentru ramburs ai un câmp liber de note de livrare. Acolo scrii zonele, plafonul, taxa de încasare dacă pui una și faptul că livrezi implicit la locker. Cumpărătorul le citește înainte să comande, ceea ce e jumătate din treaba de reducere a refuzurilor.

Ce faci azi

Ia ultimele treizeci de colete și adună tot ce ai plătit pentru ele: curier, comision de ramburs, retururi, ambalaj. Împarte la treizeci. Aia e cifra ta, și e aproape sigur mai mare decât cea de pe pagină.

Cere apoi de la curier oferta completă cu toate liniile și divizorul volumetric. Măsoară cutia ambalată și vezi în ce treaptă cazi.

Cu cele două cifre, decide ce afișezi și dacă pui prag de livrare gratuită, folosind împărțirea de mai sus.

Dacă abia îți construiești magazinul, ordinea în care pui lucrurile la punct e în cum să vinzi online fără site. Iar dacă vrei ca prețul livrării să nu mai fie prima întrebare din DM, scrie-l pe pagină lângă produs, alături de poze care arată cât de mare e obiectul de fapt.